“Parlamentul European va continua sa lupte cu fermitate impotriva oricaror forme de represiune si obstructie a jurnalistilor”, afirma Hans-Gert Pöttering la o ceremonie de decernare a premiului Parlamentului European pentru Jurnalism. Cu toate acestea, fara precedent in intreaga istorie a forului legislativ al Europei, actualul vicepresedinte al Parlamentului European, Laszlo Tokes, pe langa faptul ca se afla intr-un rasunator proces de divort pentru adulter, a mai si actionat in judecata un ziarist roman, incercand sa obtina condamnarea acestuia pentru simpla reproducere a unei marturii legata de trecutul sau intunecat. Este vorba de relatia lui Tokes cu Securitatea, certificata in ultimii 21 de ani de documentele aparute in presa, dintre care nu lipseste Angajamentul sau olograf, si stabilita clar de Tribunalul Bucuresti in urma cu 10 de ani, in faimosul proces pe care pastorul Laszlo Tokes (foto stanga) l-a pierdut cu jurnalista britanica Alison Mutler (foto dreapta) si institutia internationala de media Associated Press. Ziaristi Online a obtinut stirea originala din 2001 a agentiei de presa Associated Press, pe care o reproducem integral mai jos. Dupa 10 de ani, inarmat cu un certificat de buna purtare de la CNSAS si bazandu-se pe functia sa europeana, Laszlo Tokes vrea sa rastoarne sentinta din 2001. Pentru aceasta si-a ales drept victima un jurnalist oradean, Florin Budea, care nu a facut decat sa reproduca intr-un material declaratiile unui fost ofiter de Securitate care a sustinut raspicat: “Sa fie clar: Tökés László a fost numit de fosta Securitate ca preot la Timisoara! Eu l-am pus acolo… cu acest deget. A fost greseala vietii mele!“.
Articolul incriminat, pe care il publicam integral mai jos, considerat de Laszlo Tokes “calomnios”, s-a intitulat „Tőkés, angajatul Securității” si a apărut în săptămânalul orădean “Ghimpele de Bihor” în luna ianuarie a anului trecut. Desi in aceeasi perioada au fost publicate marturii similare despre Tokes, in lucrari de specialitate si in presa centrala, vicepresedintele Parlamentului European a preferat sa actioneze pe plan local, in fieful sau de “ardelean”, dupa cum se recomanda europarlamentarul maghiar la Bruxelles.
Vicepresedintele PE s-a prezentat pentru audieri la Judecatoria din Oradea
Biroul de Presa al viecepresedintelui Parlamentului European ne-a informat saptamana aceasta ca vinerea trecuta a avut loc la Judecătoria Oradea un nou termen al procesului care a constat in audierea părţilor. Vicepreşedintele PE a apărut la proces însoţit de avocatul său, dr. Előd Kincses, şi a răspuns la întrebările judecătorului şi ale pârâtului, transmite Biroul de Presa al lui Laszlo Tokes.
Răspunzând la întrebările reclamantului, jurnalistul Florin Budea (foto dreapta) s-a dezvinovăţit pe de o parte spunând că afirmaţia din titlul atricolului amintit şi cuprinsul său compromiţător nu a avut scopul de a calomnia episcopul, pe de altă parte cu aceea că afirmaţiile reclamate nu-i aparţin lui, ci fostului ofiţer de securitate Aurel Căprariu. Biroul de Presa al lui Tokes sustine in continuare: “Előd Kincses a combătut metodic argumentele false ale părâtului, şi a clarificat fără echivoc că în baza certificatului CNSAS – conform căreia László Tőkés nu a colaborat cu Securitatea, ci dimpotrivă, a fost persecutat de aceasta –, afirmaţiile articolului de ziar care stă la baza procesului sunt absolut nefondate. Cu toate acestea judecătoarea a dispus audierea colonelului Căprariu, avocatul considerând nejustificată această decizie. László Tőkés a protestat împotriva audierii fostului securist din cercurile bisericeşti, exprimându-şi părerea că locul foştilor securişti – care ne-au persecutat biserica – ar fi mai mult la închisoare, decât printre martori. Avem de-a face cu un paradox care dă de gândit: în timp ce vicepreşedintele ardelean al PE la Bruxelles luptă pentru demararea „procesului comunismului”, acasă foştii „campioni” ai serviciilor secrete tematizează încă presa sau primesc posibilitatea de-a împărţi dreptatea în cadrul justiţei”. Dincolo de opiniile absurde enuntate de Tokes, conform caruia ar trebui sa fie suspendate drepturile unui cetatean al Romaniei, din acest comunicat razbate si o nota de disperare. Daca va pierde si acest proces, in ciuda spalarii sale de catre CNSAS? La urma urmei si cunoscutul agent “H1” Sorin Rosca Stanescu, desi deconspirat in anii ’90, a primit de la CNSAS un certificat la fel de curat ca cel al pastorului reformat cu nume de cod “Kolozsvari”.
Pentru a ne edifica asupra audierilor de saptamana trecuta am stat de vorba si cu “inculpatul”, jurnalistul Florin Budea, care se apara singur. Absolvent al Facultăţii de Drept din Bucureşti şi al Facultăţii de Jurnalism din Oradea, Florin Budea este nu numai un jurnalist profesionist premiat pentru excelenta in mass media dar si un participant direct la revolutia din decembrie 1989, ca militar in termen, aflat in plin foc al evenimentelor, chiar in Piata Revolutiei. Jurnalistul oradean este dezamagit de faptul ca fostul episcop reformat nu ezita sa se foloseasca de falsuri in acest proces, doar pentru a obtine condamnarea sa si “daunele morale” de 70.000 de lei pe care le solicita – aceeasi suma pe care a pretins-o, fara reusita, si din partea jurnalistei Alison Mutler de la AP. Ziaristul nu intelege nici cum poate un membru al conducerii Parlamentului European, tocmai forul care militeaza pentru apararea libertatii presei in Europa, sa atace un jurnalist intr-un act fara precedent. In Europa “politicienii nu dau în judecată ziarişti”, afirma Budea despre tentativa lui Tokes de a-si repara onoarea. “Politicienii cu adevărat europeni consideră că nu se cade să faci aşa ceva… Despre ce onoare e vorba?”, se intreaba jurnalistul pe blogul sau.
“In ceea ce priveşte procesul pe care mi l-a intentat dl. Tokes, eu sunt încă mirat cum doi intelectuali, mă refer aici la vicepreşedintele PE şi avocatul Kinces Elod, nu înţeleg că titlul articolului, de care fac atâta caz, nu poate fi evaluat separat de “opera” în sine. Da, am scris “Tokes angajatul Securităţii”, dar am scris asta fiindcă, din relatările colonelului Aurel Căprariu, reiese limpede că Securitatea a intervenit pentru ca Tokes să fie angajat în cadul Episcopiei Reformate de la Oradea”, afirma Florin Budea pentru Ziaristi Online. “Am fost şocat să văd că domnul avocat Kinces n-a ezitat o clipă să pună pe masa instanţei un aşa zis răspuns la cererea mea, adresată d-lui Tokes, înainte de publicarea textului în ziarul la care am lucrat, Ghimpele de Bihor. Nimeni nu poate face dovada – cu ştampilă şi număr de înregistrare, aşa cum a fost depusă şi înregistrată cererea ziarului nostru la biroul europarlamentarului Tokes! Articolul meu, de care, iată, se face atâta caz încât domnul Tokes a ajuns să lanseze comunicate de presă, nu se voia a fi decât o relatare anecdotică, bazată pe textul unei scrisori al cărei autor este colonelul (rez) Aurel Căprariu. Mai mult decât atât, textul articolului nu e deloc ofensator la adresa domnului Tokes şi tot ce pot să sper este că instanţa, înainde de a decide, va face minimul efort de a citi articolul incriminat”, afirma “inculpatul” Florin Budea.
“Am fost îndurerat de intervenţia domnului Tokes care, în faţa instanţei, a avut curajul de a afirma că aş regreta regimul dictatorial al lui Nicolae Ceauşescu. O spun pentru prima dată, fiindcă am considerat că nu se cuvine să fac tapaj de acest fapt, în decembrie 1989 am fost militar şi am îndrăzneala să afirm că în vreme ce pe domnul Tokes îl apărau reporterii străini, adunaţi ciorchine în jurul său, pe mine, noaptea, în faţa CC nu mă apăra decât Bunul Dumnezeu. Cred, în final, că domnul Tokes este singurul europarlamentar care se judecă cu ziariştii. În Europa astfel de demersuri nu sunt de conceput. Dar ăsta e paradoxul, eroul revoluţiei a colaborat cu Securitatea şi, tot el, “marele european” se poartă, la el acasă, precum un activist sadea”, constata amar jurnalistul oradean.
Laszlo “Kolosvari” Tokes – agent a doua servicii secrete comuniste
Paradoxal, asa este: Laszlo Tokes, “eroul revolutiei” si actualul vicepresedinte al Parlamentului European, a colaborat atat cu Securitatea cat si cu serviciul secret comunist maghiar, impotriva Romaniei. Conform informatiilor intrate in posesia portalului Ziaristi Online, Laszlo Tokes – “Kolozsvari” si-a facut antrenamentul pentru activitatea informativa in familie. Astfel, atat tatal Tokes cat si fiii, se aflau in reteaua coordonata de spionul maghiar Rudas Erno. “Pe la inceputul anilor ’80, Szocs Geza conducea activitatea Biroului de Presa pentru Transilvania, organizatie clandestina, in fapt o agentura a serviciului de spionaj maghiar in tara noastra. El si-a atras mai multi colaboratori, printre care Imre Andras, editand, tot clandestin, o publicatie cu obiective revizionist-separatiste: “Ellekpontok” (“Contrapunct”). Asistenta materiala si de specialitate a asigurat-o Budapesta, respectiv serviciul de spionaj maghiar de care apartinea Biroul de Presa pentru Transilvania. Reteaua subversiva avea un nucleu in familia Tokes – tatal, impreuna cu fii: Laszlo, pastorul, si Istvan, inspector general pentru invatamant in judetul Harghita. Un alt nucleu functiona in jurul familiei Kovacs Ara Attila din Oradea. Securitatea (UM 0110) le-a urmarit indeaproape activitatea, constatand ca unii ofiteri ai spionajului maghiar, acoperiti ca diplomati la ambasada Ungariei din Bucuresti si consulatul din Cluj Napoca, erau amestecati in dirijarea retelei si beneficiau de “rodul” activitatii acesteia. Tezele programatice ale activitatii subversive conduse de Szocs Geza erau in consens cu cele sustinute de exponentii iredentismului budapestean si mondial, vehiculate in prezent cu si mai mare virulenta. Szocs si ceilalti membri ai retelei au fost cercetati de organele de securitate, facand marturisiri complete – mai ales domnul Szocs – asupra propriei activitati, precum si a “coechipierilor”. Declaratiile olografe ale acestora confirma cele anterior mentionate. Pe cat e de grozav acum domnul Szocs, pe atat de lamentabil a fost in ancheta. Ceausescu, dorind evitarea unor acumulari in relatiile, si asa tensionate, dintre Ungaria si Romania, a dat dispozitie de “stingere” a cazului prin trimiterea in strainatate a persoanelor implicate. Toti membri retelei Biroul de presa din Transilvania au parasit Romania, cu exceptia membrilor familiei Tokes, inclusiv a pastorului care mai avea de jucat o carte aici” se afirma in informarea primita de Ziaristi Online.
Trecutul nu se prescrie: presa de la Bucuresti l-a deconspirat pe Tokes din anii ’90
Dar deconspirarea lui Laszlo Tokes in presa centrala dateaza, dupa cum am amintit, din anii ’90. In saptamanalul “Tinerama”, Max Banus si Ioan Itu sunt primii care i-au publicat la Bucuresti si Angajamentul si cateva Note informative, de care, insa, CNSAS nu a tinut cont. Posibil ca tocmai de aceea Laszlo Tokes a insistat sa-l dea in judecata pe ziaristul oradean, pentru a castiga procesul in provincie, chiar in orasul fostului sau scaun” episcopal, si a se prevala in viitor de o noua hotarare pentru a-si spala trecutul. O sa reproducem din “Tinerama” anilor ’90 cateva randuri, edificatoare:
“Pro forma: S-au identificat si facut publice documentele esentiale care dovedesc ca Laszlo Tokes, la 11 septembrie 1975, lasa judecatii istoriei urmatoarea consemnare olografa: “Constient de faptul ca prin atitudinea si comportarea mea am adus atingere securitatii statului ma angajez ca pe viitor sa fiu un cetatean loial regimului din R.S.R.”. De facto: Informatorul “Laszlo Kolozsvari“ a furnizat informatii in temeiul carora anumite persoane, inclusiv cetateni ai altor state ( Klass Eldering, Ida Eldering, Lajos Gudor, Ioszef Demeter, Laszlo Ferenczi, Sandor Farkas, Ioszef Otvos, Tamas Jenci, Noemi Szebeni, Laszlo Vetesi, Sandor Gede s.a.) au facut obiect al unor masuri de prevenire a activitatilor de natura a prejudicia securitatea statului roman”. (“Tinerama”, nr.210, 21-27 decembrie 1994, director Max Banus). In luna noiembrie a anului trecut “Cotidianul” a publicat o documentare in extenso a Cazului Tokes, in care se afirma ca a fost si informator al Securitatii si agent strain, pasibil de pedeapsa pentru tradare. Si cu toate acestea, “Cotidianul” nu a fost dat in judecata.
Asa cum bine a observat si jurnalistul Florin Budea, la fel de grav este ca, astazi, actualul vicepresedinte al Parlamentului European, se preteaza la uzitarea de falsuri in instanta, prezentand documente inventate si, potrivit altor surse din instanta oradeana, aducand drept o “dovada” in sprijinul sau prima hotarare din procesul cu jurnalista britanica Alison Mutler, de la Judecatoria Bucuresti, favorabila lui Tokes dar fata de care Associated Press a facut recurs castigand procesul in instanta superioara.
Iata Stire AP din Nov. 6, 2001, in original:
The Associated Press wins libel case filed by ethnic Hungarian bishop
BUCHAREST, Romania (AP) _ The Associated Press has won a libel case brought by a cleric whose opposition to former dictator Nicolae Ceausescu sparked the 1989 anti-communist revolution.
The Bucharest Tribunal acquitted AP correspondent Alison Mutler and the AP on charges of libel, and ordered that no damages be paid to Bishop Laszlo Tokes, an ethnic Hungarian who had sued the news cooperative over a story from June 1998. Monday’s ruling is final.
Tokes filed suit after the AP reported about a statement from him saying he had been forced to collaborate with the feared secret police, the Securitate, during the communist regime. Tokes did not deny having made written statements to the Securitate but took issue with what he said was the implication of the report that his actions were harmful to others.
The outcome was widely hailed by the media in Romania, where press freedom is fragile. Although hundreds of libel cases are filed every month, this was the first to involve an international news organization.
“It is a landmark decision at home and abroad … a natural decision which corresponds to international legislation regarding freedom of expression,” the Romanian daily Ziua said Tuesday.
In March, a lower court acquitted Mutler and the AP of libel but ordered 700 million lei (dlrs 22,000) to be paid to Tokes as moral damages. The ruling was criticized by Western observers and the Romanian media, who feared it could lead to a restriction of press freedoms.
“The AP was always convinced that its coverage was accurate and fair. We are gratified to be supported in this by the Romanian court,” said Stephen H. Miller, AP’s Berlin-based chief executive for operations in Central and Eastern Europe.
No reaction was immediately available from Tokes, who is bishop of the Reformed Church and the honorary chairman of the party that represents the interests of Romania’s 1.6 million ethnic Hungarians (UDMR).
Dupa cum este foarte clar, atat corespondentul Associated Press, Alison Mutler, cat si agentia de presa au fost achitati de acuzatia de calomnie. Totodata, reiese foarte clar ca Tokes nu a mai putut evita adevarul si, la confruntarea cu documentele depuse la Dosar, a fost silit sa admita ca a scris Note informative pentru Securitate. Ce mai observam? Ca prima hotarare, a Judecatoriei, prin care Alison era achitata dar Agentia era obligata sa plateasca “daune morale” de 700 milioane lei (cei 70.000 de azi) a fost criticata de observatori externi, care se temeau ca aceasta decizie judecatoreasca ar putea duce la restrangerea libertatii presei in Romania. Cu toate acestea, Laszlo Tokes revine dupa 10 ani, de data aceasta dintr-o functie si mai inalta decat aceea de presedinte de onoare al UDMR, si incearca sa dea o noua lovitura libertatii presei din Romania. Absurdul situatiei – probabil necunoscuta inca la nivelul Parlamentului European – este ca acum, in noua sa incercare de a-si albi trecutul, ataca presa din pozitia celui care ar trebui sa o apere, ca garant al libertatii de expresie la nivel european.
In 2001, cand a pierdut primul proces, Tokes lasa sa se inteleaga pe la colturi ca de vina sunt regimul Iliescu si justitia corupta romaneasca, tributara Securitatii. Pana nu demult, Laszlo Tokes acuza tot Securitatea de raspandirea informatiei ca se afla in curs de divort, contestand-o vehement. Astazi, toata mizeria casniciei sale ratate, in care si-a inselat si terorizat sotia cu brutalitate, in calitate de “pastor”, a devenit publica, odata cu cererea de divort a doamnei Edith Tokes. Oare pe cine va mai invinovati Tokes cand va pierde si acest proces de presa, in conditiile in care la putere in Romania este formatiunea reprezentativa a maghiarilor si aliatul sau fidel, PD-L? Tot Securitatea? Jurnalistul Florin Budea a fost militar in termen in perioada revolutiei. Si-a pus viata in joc pentru apararea “idealurilor revolutiei”, ulterior confiscate, de agenti ca Tokes si Iliescu. Astazi arma sa este scrisul liber. Laszlo Tokes, “eroul-spion”, vrea sa-i confiste si aceasta libertate.
Victor Roncea
Vom reveni, negresit, asupra acestui subiect, urmarind evolutia cazului. Pana atunci, iata marturia care l-a pus pe jar pe episcopul-turnator, insotita de documente privind colaborarea vicepresedintelui Parlamentului European cu Securitatea si serviciul secret al Republicii Populare Ungaria:
„Tőkés, angajatul Securității”
„Ghimpele de Bihor“ a intrat în posesia unui document care repune în discutie complicatele relatii ale actualului europarlamentar Tökés László cu fosta politie politica, celebra Securitate a lui Ceausescu.
Uimitor, socant, caragialesc… sunt numai câteva dintre superlativele ce pot fi puse alaturi de documentul aflat în posesia redactiei „Ghimpele de Bihor“. Materialul e o relatare a câtorva momente din activitatea unui colonel de Securitate, acum în rezerva.
Florin Budea
De departe, cea mai spumoasa evocare este cea legata de fostul episcop reformat de Oradea Tökés László, azi parlamentar european. Ofiterul de informatii, fost comandant USLA, însarcinat pentru o vreme cu supravegherea activitatii bisericilor maghiare, spune raspicat: „Tökés László a fost numit preot la Timisoara de fosta Securitate”.
Agentura de plasare
Iata ce scrie despre Tökés László în textul semnat de fostul colonel de securitate. „Fiind primit preot reformat în cadrul Episcopiei Reformate de Cluj, unde tatal sau, Tökés Stefan, a fost vicar, deci al doilea om dupa episcop, ca urmare a unor preocupari straine de biserica reformata, conducerea episcopiei a hotarât, din proprie initiativa, scoaterea lui în afara bisericii reformate. Ca urmare, acesta a început sa acuze ca el este victima regimului, si nu a bisericii, reclamând permanent în strainatate ca, în România, el este singurul preot somer. Pentru a rezolva acest caz, care ajunsese în gura strainatatii la acea vreme, secretarul CC (n.r. – Comitetului Central al PCR), Coman (n.r. – Ioan), ce raspundea si de Securitate, da ordin generalului Vlad Iulian sa rezolve cu Inspectoratul de Securitate Bihor încadrarea lui Tökés László într-o parohie din cadrul Episcopiei Reformate de Oradea, care avea 7 judete subordonate religios, episcop fiind Papp László, fost deputat MAN (n.r. – Marea Adunare Nationala) pâna în decembrie 1989, fost coleg de facultate cu tatal lui Tökés. Am fost sa rezolv încadrarea lui Tökés László ca preot la o parohie a Episcopiei de Oradea. În cele trei vizite pe care le-am facut fostului episcop reformat de Oradea, Papp László, cu rugamintea de a-l primi pe Tökés László, acesta nu a cedat, spunându-mi ca eu nu-l cunosc bine, si asa era, personal nu l-am cunoscut, si sa-l rezolve tatal sau, care este prieten cu fostul episcop reformat de Cluj. În final, la rugamintea mea, episcopul a cedat, dar m-a avertizat: «Bine, voi ati vrut… O sa va para rau! Nu-l cunoasteti ce-i poate capul», cuvinte pe care nu o sa le uit, si câta dreptate a avut… Sculându-se de la masa de birou, batrânul episcop m-a luat la harta României de pe perete si a zis: «Unde doriti sa-l punem?», aratând localitatea ultima: Caransebes. Din prostie cred, am pus degetul pe localitatea Timisoara si i-am spus episcopului sa ramâna totusi la Timisoara, în ideea ca îl putea vedea mai des, de vreme ce multa lume se interesa de acesta… Sa fie clar: Tökés László a fost numit de fosta Securitate ca preot la Timisoara”.
Ordinul se executa!
La insistentele reporterilor „Ghimpelui de Bihor“, colonelul de Securitate a acceptat o întâlnire cu ziaristii, cu conditia ca acestia sa-i treaca identitatea sub anonimat. Înca de la începutul discutiei, fostul ofiter de informatii a spus, cu degetul aratator tintit spre tavan: „Eu l-am pus acolo… cu acest deget. A fost greseala vietii mele“. Colonelul este convins ca, daca Tökés László ar fi ajuns preot de tara, pe undeva prin Ardeal, Revolutia nu ar mai fi izbucnit la Timisoara. De altfel, el sustine ca, în 1989, Securitatea avea informatii ca totul trebuia sa înceapa la Iasi, în zilele în care Ceausescu se afla în strainatate.
„Fiindca se stia ca în zona misunau agentii rusi, acolo fusesera adunate, sub pretextul unor concursuri sportive, mai multe cadre USLA. S-a aflat, si au schimbat planul”.
Scandalul iscat de evacuarea lui Tökés din parohia de la Timisoara a fost cel mai bun pretext pentru cei ce doreau sa aprinda flacara revoltei. „De fapt, ideea mutarii lui Tökés din Timisoara a fost a episcopului de la Oradea si a avut ca motiv faptul ca, la câteva luni dupa instalarea sa, Tökés László a fost preluat de serviciile secrete maghiare, exprimându-si pe larg nemultumirea fata de regim în emisiuni televizate, realizate de un ofiter de infromatii din tara vecina”. Colonelul sustine ca procesul, civil, în urma caruia instanta a decis evacuarea lui Tökés din parohia timisoreana „a fost singurul în care niciun organ de stat nu a intervenit”. De altfel, fostul securist îsi aminteste ca episcopul reformat din acea vreme a pus în seama sa scandalul creat de Tökés. „M-a chemat si mi-a spus: «Vedeti? Eu v-am prevenit… Eu îl mut de-acolo!» Eu nu aveam ce sa-i spun, primisem ordin sa fie angajat si am executat ordinul”.
Fostul ofiter de informatii traieste si azi cu convingerea ca Tökés László a fost „vârful de lance” al unor agenturi straine care aveau ca misiune declansarea revoltei ce urma sa duca la caderea regimului comunist.
În ceea ce priveste angajamentele de colaborare cu Securitatea pe care Tökés le-ar fi semnat cu ani înainte, ofiterul român nu are niciun fel de dubii. „A semnat! Nu trebuia neaparat sa dea note informative scrise cu mâna lui, era suficient sa se întâlneasca cu oamenii Securitatii si sa le spuna de unii si de altii. Poate nici asta n-a facut… Pe noi ne mintea. Cu ceilalti colabora bine”, adauga barbatul, convins ca actualul europarlamentar a fost si înca mai este omul serviciilor secrete maghiare.
Tacere
Cu mai bine de o saptamâna înainte ca aceasta editie a saptamânalului „Ghimpele de Bihor” sa fi fost trimisa la tipar, asa cum este firesc, i-am solicitat europarlamentarului Tökés László o opinie cu privire la relatarile fostului ofiter al Securitatii. Întrebarile redactiei au fost trimise la toate adresele de contact, casute ale postei electonice disponibile pe site-ul europarlamentarului UDMR. Mai mult decât atât, reporterii „Ghimpelui” au discutat cu seful biroului de presa al lui Tökés László, Szilárd Demeter promitând, de mai multe ori, ca întrebarile nu vor ramâne fara raspuns. Era vorba ca raspunsul sa vina joi, apoi vineri si, la final, „cel târziu pâna sâmbata, daca domnul Tökés va dori”, dupa cum spunea seful biroului de presa al europarlamentarului.
Raspunsul promis n-a venit nici pâna la închiderea editiei. Asa stând lucrurile, trebuie sa ne multumim cu o declaratie, neoficiala, a lui Szilárd Demeter. „În Biserica Reformata, procesul deconspirarii pastorilor care au colaborat cu Securitatea este în plina derulare. Chiar ne întrebam când se vor reactiva vechii securisti si când vor contraataca”, a spus seful biroului de presa al fostului episcop.
În lipsa unor explicatii din partea europarlamentarului Tökés László, nu putem decât sa contabilizam înca un episod, cel putin bizar, din complicata sa relatie cu fosta politie politica.
Concluziile? Cine stie… De regula, învinsii istoriei nu au niciodata dreptate, iar Securitatea a iesit înfrânta din evenimentele de-acum 20 de ani.
Caporalul
Fostul ofiter de Securitate, sursa „Ghimpelui de Bihor”, spune ca pâna si evolutia profesionala a lui Tökés László ar trebui sa dea de gândit. „A ajuns episcop, ca si Hitler comandant al armatei, de la gradul de caporal. De la functia de capelan, pe care o avea la Timisoara, pâna la rangul de episcop sunt sapte trepte ale ierarhiei bisericesti pe care el le-a sarit”.
Fostul ofiter de Securitate, sursa „Ghimpelui de Bihor”, spune ca pâna si evolutia profesionala a lui Tökés László ar trebui sa dea de gândit. „A ajuns episcop, ca si Hitler comandant al armatei, de la gradul de caporal. De la functia de capelan, pe care o avea la Timisoara, pâna la rangul de episcop sunt sapte trepte ale ierarhiei bisericesti pe care el le-a sarit”.
A recunoscut?
În urma cu mai multi ani, la 15 decembrie 1994, în plin scandal declansat de publicarea în presa centrala a angajamentelor lui Tökés László fata de Securitate, episcopul de atunci al Oradei parea ca îsi recunoaste semnatura. „Doar în urma presiunilor fizice sau psihice am semnat mai multe declaratii, asa cum au facut alte sute si sute de mii de oameni în România, dar ele nu au provocat nimanui niciun rau”, a spus Tökés.
Iata si Documentele noastre, ignorate de total de CNSAS:
