Noul an 2011 a început cu o explozie completă. Impactul ei deja se resimte. Totuşi adevăratele sale efecte se vor vedea mai târziu.
Sminteala preţurilor
Au sărit în aer preţurile. Unele dintre ele, ce-i drept, stau încă pe loc, dar sunt deja pe punctul s-o ia razna. Sminteala lor nu este, bineînţeles, întâmplătoare.
Explozia nu-i spontană. Nu are cum să fie provocată doar de conjunctura pieţei. Bomba preţurilor e detonată din afară. Şi nu atât de comercianţi, cât de factorii politici.
Nu degeaba nu-şi ascunde îngrijorarea în aceste zile premierul Vlad Filat. Şeful Guvernului apostrofează „Moldova Gaz”, de exemplu, pentru tentativa de majorare a tarifelor. Sub examenul critic al prim-ministrului au ajuns şi angrosiştii din sectorul sanitar care nu vor nici în ruptul capului să scadă preţurile la medicamente. Şi operatorii de telefonie fixă se încrâncenează să menţină costuri exagerate la convorbirile internaţionale.
Exemplele ar putea continua. Dar nu-i nevoie. În Chişinău, bunăoară, oricine le poate colecţiona ori de câte ori îşi parcurge facturile sau vizitează magazinul de la colţul casei.
Să fim bine înţeleşi. Nu pledăm pentru controlul de stat al afacerilor. Piaţa trebuie să rămână liberă. Este limpede însă că, prin coruperea, mafiotizarea şi monopolizarea principalelor sectoare economice, se dereglează mecanismul natural de formare a preţurilor. Tocmai de aceea, de exemplu, multe dintre produsele alimentare la noi sunt mai scumpe decât în Uniunea Europeană.
Tăcerea ruşilor
Afaceriştii din Republica Moldova care şi-au împărţit abuziv sferele de influenţă, adjudecându-şi cele mai grase pieţe de desfacere, se joacă, desigur, cu focul. În Tunisia, clanurile mafiote, protejate de familia preşedintelui, au provocat scumpiri dramatice, fapt care s-a soldat până la urmă, precum se ştie, cu o adevărată revoltă populară.
Totuşi, monopolurile nu sunt singura şi cea mai periculoasă belea pe capul societăţii noastre. Şi mai grav este faptul că slăbiciunile şi defectele economiei moldoveneşti sunt speculate de Rusia. Prin coloana a cincea şi reprezentanţii companiilor sale de stat care au afaceri în Republica Moldova, Moscova poate să detoneze oricând aici o bombă economică. Anume acest lucru se întâmplă astăzi.
Dezamăgiţi de înfrângerea în lupta pentru formarea coaliţiei de centru-stânga, ruşii caută acum să-şi scoată pârleala. Să-l răzbune pe Narîşkin care, prin misiunea sa ratată la Chişinău, l-a făcut de râs pe şeful său Dmitri Medvedev. Simptomatică din acest punct de vedere a fost tăcerea glacială a oficialităţilor de la Moscova care, în ciuda uzanţelor diplomatice internaţionale, nu s-au grăbit să-i felicite pe Marian Lupu şi Vlad Filat cu ocazia desemnării lor în funcţiile de preşedinte al Parlamenului şi, respectiv, prim-ministru. Ciudata tergiversare s-a dovedit a fi de rău augur.
O altă armă de nimicire în masă
Lipsa de reacţie a Kremlinului la reeditarea AIE a stârnit panică în mediile de afaceri din Republica Moldova. Şi cum sănătatea unei economii are la bază nu doar profitul sau armonia dintre cerere şi ofertă, ci şi încrederea antreprenorilor şi populaţiei, comportamentul Rusiei a bulversat echilibrul pieţei. Tăcerea ei ne-a costat scump.
Se pare că ruşii, la tradiţionala lor armă energetică, au adăugat-o şi pe cea a preţurilor. Deşi nu-i deloc nouă, aceasta din urmă pare să fie extrem de eficientă în actualele condiţii politice. E ca o armă de nimicire în masă. Atât că nu cade sub incidenţa tratatului START. Avantajul ei este că, nefiind lansată direct de la Moscova, nu-i creează Rusiei impresia de ţară agresoare. În acelaşi timp, unda de şoc a acesteia pare să fie letală.
Astfel, oricum ai întoarce-o, normalizarea situaţiei de pe piaţă, reforma economică, combaterea monopolurilor, mafiei şi a preţurilor abuzive se constituie, vrând-nevrând, pentru AIE într-o altfel de bătălie pentru independenţa naţională. Pentru supravieţuirea poporului şi destinul lui european.
