COMUNICAT DE PRESĂ
(20 ianuarie 2011)
Preşedintele României, Traian Băsescu, i-a primit joi, 20 ianuarie a.c., la Palatul Cotroceni, pe Şefii Misiunilor Diplomatice acreditaţi la Bucureşti.
Vă prezentăm discursul susţinut de şeful statului cu acest prilej:
„Domnule ministru de Externe,
Excelenţa Voastră, domnule Nunţiu Apostolic,
Excelenţele Voastre, doamnelor şi domnilor şefi de misiuni,
Doamnelor şi domnilor,
Înainte de toate doresc să vă mulţumesc, domnule Nunţiu Apostolic, pentru urările şi gândurile bune pe care, ca de fiecare dată în astfel de ocazii, le-aţi exprimat în numele întregului corp diplomatic.
Optimismul şi nădejdea ne sunt mai necesare ca oricând. 2010 a fost un an greu, care ne-a pus pe toţi la încercare. A fost anul în care românii, la fel ca multe alte popoare europene, au resimţit cel mai dureros efectele crizei economice. A fost anul unor mari tragedii, de la seismul din Haiti, mareea neagră din Statele Unite, inundaţiile din Pakistan, incendiile din Rusia şi Israel, numeroasele catastrofe aviatice, inclusiv cea în care şi-au pierdut vieţile preşedintele Poloniei şi soţia sa, până la epidemia de holeră din acelaşi foarte greu lovit stat Haiti.
Dar a fost şi anul speranţei. Pentru cetăţenii moldoveni, care şi-au reafirmat încrederea în coaliţia proeuropeană de la Chişinău, pentru cetăţenii irakieni, care au văzut finalul unei îndelungate crize politice, pentru cetăţenii greci şi irlandezi, care au simţit solidaritatea europeană, dar şi gustul amar al austerităţii economice, pentru comunitatea internaţională, la semnarea tratatului START 2 de către Statele Unite şi Federaţia Rusă.
A fost şi anul unor mari transformări la nivel global. China a devenit a doua economie a lumii şi prezenţa ei pe piaţa internaţională este resimţită tot mai puternic. Alianţa Nord-Atlantică a adoptat un nou concept strategic şi a schiţat planul încheierii celei mai ample misiuni militare din istorie – cea din Afganistan. Serviciul European pentru Acţiune Externă a început să prindă contur, ceea ce va conduce la creşterea eficienţei şi coerenţei acţiunii externe a Uniunii Europene şi a influenţei sale politice şi economice pe plan internaţional.
Excelenţele Voastre,
Printre evenimentele pe care poporul român le va marca anul acesta se numără şi aniversarea a 100 de ani de la naşterea lui Emil Cioran. Sunt convins că mulţi dintre dumneavoastră sunteţi familiarizaţi atât cu personalitatea acestui mare om de cultură, cât şi cu opera sa. Pentru ceilalţi, voi spune, pe scurt, că Emil Cioran este un mare scriitor şi filosof român care a creat o operă imensă în afara graniţelor României – mai precis, în Franţa. Contribuţia sa la dezvoltarea celor două culturi, română şi franceză şi, prin aceasta, la construirea unei punţi trainice între ţările noastre, este una deosebită.
M-am referit la Emil Cioran pentru că este un reprezentant de seamă al diasporei, iar 2011 ne propunem să fie, în politica noastră externă, anul românilor. Acesta este motivul pentru care vom urmări cu precădere, în anul care tocmai a început, acele obiective de politică externă care au consecinţe directe şi practice asupra vieţii de zi cu zi a oamenilor.
Libera circulaţie, liberalizarea accesului pe piaţa europeană a muncii, consolidarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi spirituale şi, în general, întărirea legăturii cu ţara a românilor, oriunde s-ar afla ei, vor fi liniile de forţă ale diplomaţiei române în 2011.
Întrucât sunt obiective de politică externă, atingerea lor nu poate fi realizată prin eforturi izolate, ci prin cooperare cu ţările dumneavoastră. Iar cooperarea sinceră, în beneficiu reciproc, presupune deschidere, considerare faţă de interesele celeilalte părţi şi respectarea regulilor convenite în prealabil.
Pentru România, aderarea la spaţiul Schengen în acest an rămâne un obiectiv major. O astfel de evoluţie va consfinţi respectarea obligaţiilor asumate de Uniunea Europeană şi România în tratatul de aderare, ratificat de parlamentele tuturor statelor membre. Într-o uniune de state democratice, aşa cum este Uniunea Europeană, regulile stabilite unanim prin reprezentanţii săi trebuie respectate.
Vă asigur că suntem la fel de preocupaţi precum toate celelalte state membre de asigurarea securităţii frontierelor Schengen. România şi-a îndeplinit obligaţiile, fapt confirmat şi de numeroasele misiuni de evaluare. România implementează un sistem tehnic de ultimă generaţie de supraveghere a frontierei sale terestre şi, din 5 noiembrie 2010, este conectată la Sistemul de Informaţii Schengen şi gestionează în condiţii de deplină securitate datele primite. Nu există nici cel mai mic indiciu că, odată intrată în spaţiul Schengen, România ar genera riscuri semnificative în privinţa fluxurilor migratorii ilegale.
Noi cerem şi vom continua să cerem un singur lucru: aderarea la spaţiul Schengen în baza regulilor instituite de Tratatele Uniunii pentru aderarea la spaţiul Schengen. România nu poate fi tratată de o manieră discriminatorie. Orice altă abordare, orice alte condiţionări, fie că vorbim de justiţie, migraţie, corupţie, ar crea un precedent periculos şi ar avea efecte negative pentru credibilitatea întregii Uniuni Europene, pentru procesul de aprofundare a integrării europene.
Uniunea Europeană este un spaţiu al libertăţii, de care trebuie să se bucure toţi cetăţenii europeni, în conformitate cu principiile fundamentale aflate la baza procesului de construcţie europeană. Diplomaţia română va continua să acţioneze pentru liberalizarea accesului cetăţenilor săi pe piaţa europeană a muncii şi contez, şi aici, pe cooperarea statelor membre. Tot în sprijinul românilor care aleg să trăiască temporar sau permanent în străinătate vom încerca să introducem votul prin corespondenţă, pentru a le facilita exprimarea opţiunii politice. Vom suplimenta programele menite a susţine şi a promova identitatea culturală, lingvistică şi spirituală românească în vederea consolidării ataşamentului românilor din afara graniţelor faţă de ţara de origine, pentru a-i încuraja să se implice în dezvoltarea ei pe termen lung. În acelaşi timp, vom coopera cu partenerii externi pentru tratarea corectă a naţionalilor noştri, fără generalizări inoportune, dar cu sancţionarea individuală, în baza legii, a actelor infracţionale.
Câteva cuvinte şi despre minoritatea romă. Având în vedere situaţia specifică creată, este necesar ca, în completarea eforturilor naţionale, acest grup, în special romii nomazi, să beneficieze şi de o abordare la nivel european, care să faciliteze schimbul de bune practici, identificarea şi implementarea unor proiecte de integrare de succes, utilizarea mai eficientă şi absorbţia îmbunătăţită a fondurilor comunitare pentru proiectele de incluziune socială. În acelaşi timp, principiul liberei circulaţii nu poate fi aplicat restrictiv, pe criterii etnice: romii cu cetăţenie europeană, oricare ar fi ţara lor de origine, au aceleaşi drepturi ca orice alţi cetăţeni europeni; şi, desigur, aceleaşi obligaţii. Cadrul normativ european în materie trebuie aplicat unitar.
Ne vom concentra atenţia şi asupra comunităţilor istorice româneşti din vecinătate. Am sesizat un paradox. Dacă românii din emigraţia nouă sunt individualizaţi ca români, se întâmplă ca celor din comunităţile istorice să le fie îngreunată asumarea identităţii etnice româneşti şi a limbii române. În astfel de situaţii, eforturile noastre se vor îndrepta spre întărirea unităţii româneşti de limbă, cultură şi religie, prin cooperarea cu ţările de cetăţenie. Anul acesta sunt aşteptate o serie de recensăminte în unele ţări vecine, iar interesul nostru vizează asigurarea condiţiilor pentru declararea corectă a etnicităţii. Ca obiective punctuale, subsumate acestei viziuni generale, voi aminti respectarea dreptului de a învăţa în limba maternă, acordarea de burse de studiu etnicilor români sau recunoaşterea României ca stat înrudit al persoanelor care vorbesc dialecte ale limbii române. Respectarea drepturilor membrilor comunităţilor etnice româneşti în conformitate cu dreptul european în materie va constitui un punct prioritar pe agenda relaţiilor noastre cu ţările de cetăţenie. Mai presus de toate, însă, România consideră aceste comunităţi drept fundamentul strângerii relaţiilor cu ţările de cetăţenie şi al susţinerii eforturilor lor de integrare europeană şi euroatlantică.
Doamnelor şi domnilor,
Participarea la procesul de consolidare a Uniunii Europene ocupă un loc central în acţiunea noastră diplomatică. În relaţia cu Uniunea urmărim atât susţinerea intereselor naţionale, cât şi apărarea ideilor şi valorilor europene.
Pentru România, 2010 a fost un an de consolidare: a procesului de integrare europeană prin finalizarea pregătirilor pentru aderarea la spaţiul Schengen, pregătiri care încă vor continua până în luna martie, a prezenţei noastre în cadrul Uniunii prin avansarea de iniţiative proprii în arena europeană şi a profilului nostru de contributor important la misiunile civile ale Uniunii Europene.
Integrarea noastră europeană este un proces dinamic şi etapizat. Mai întîi a fost aderarea propriu-zisă, urmată de obiectivul atingerii nivelului de integrare a vechilor state membre şi, în paralel, participarea la avansarea construcţiei europene. Am progresat în îndeplinirea condiţionalităţilor Mecanismului de Cooperare şi Verificare în Justiţie, ne-am îndeplinit obligaţiile necesare aderării la spaţiul Schengen şi, aşa cum am spus, continuăm să ni le îndeplinim, în urma unor eforturi şi a unor investiţii majore şi am obţinut progrese în liberalizarea pieţei europene a muncii pentru cetăţenii români. În acelaşi timp, am participat la eforturile de clarificare a implicaţiilor intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, parte a unui proces mai amplu de reaşezare a modului de funcţionare a Uniunii Europene.
Prin consolidarea prezenţei noastre în cadrul Uniunii Europene urmărim atât promovarea şi susţinerea unor iniţiative menite a ridica profilul şi a exploata atuurile Uniunii, cât şi ocuparea unor poziţii relevante în structurile europene. Un exemplu este lansarea Strategiei pentru Regiunea Dunării, iniţiativă româno-austriacă care are la bază viziunea românească a unui canal fluvial care să lege Constanţa de Rotterdam, Marea Neagră de Marea Nordului şi, pe termen lung, dezvoltarea Constanţei într-un hub european. Implementarea Strategiei va transforma Dunărea într-o adevărată magistrală fluvială modernă – cu beneficii imense pentru economia şi turismul regiunii – dar şi în principala cale de acces către regiunea Mării Negre.
Doamnelor şi domnilor,
2011 va fi un an al provocărilor majore pentru Uniune, dintre care aş enumera cu precădere: generarea unei creşteri economice interne echilibrate şi durabile, asigurarea stabilităţii zonei euro şi a Uniunii în general prin depăşirea crizei datoriilor suverane, reducerea diferenţei de productivitate a muncii între Uniune şi statele emergente şi tratarea cu seriozitate a efectelor îmbătrânirii populaţiei europene.
2011 va fi, de asemenea, anul central-european al Uniunii Europene, având în vedere succesiunea preşedinţiilor ungare şi poloneze. Ambele state se pot baza pe sprijinul României în îndeplinirea obiectivelor propuse. Gestionarea crizei economice şi financiare, implementarea Strategiei Dunării, continuarea procesului de extindere a Uniunii Europene, reformarea politicii agricole comune şi a politicii de coeziune, actualizarea politicii europene de vecinătate prin abordarea coerentă şi integrată a cooperării regionale, impulsionarea şi eficientizarea Parteneriatului Estic reprezintă tot atâtea obiective comune ale României, Ungariei şi Poloniei.
Ne vom continua eforturile pentru consolidarea prezenţei noastre în instituţiile europene, pentru a participa activ şi nemijlocit la procesul decizional al Uniunii. În acest scop vom insista pe aplicarea prevederilor Tratatului de la Lisabona referitoare la includerea în Serviciul European de Acţiune Externă a diplomaţilor din serviciile naţionale. Legitimitatea acestui Serviciu, capacitatea sa de a identifica obiectivele majore consensuale ale politicii externe europene şi de a adopta decizii favorabile tuturor statelor membre depind de asigurarea unui echilibru între toţi membrii.
Un alt obiectiv major al României vizează securitatea energetică, la îndeplinirea căruia vom continua să urmărim diversificarea surselor şi rutelor de aprovizionare. În ultima perioadă s-au înregistrat progrese importante atât în ceea ce priveşte coridorul sudic de gaze (din care face parte proiectul Nabucco), cât şi prin semnarea acordului privind înfiinţarea Interconectorului Azerbaidjan-Georgia-România, cu participarea Ungariei.
Excelenţele Voastre,
Anul 2010 a fost caracterizat de dinamizarea, extinderea şi aprofundarea legăturilor noastre cu Republica Moldova. Ne-am îndeplinit angajamentul de implementare a Acordului privind micul trafic la frontieră. Am semnat Tratatul privind regimul frontierei de stat. Am inaugurat consulatele generale de la Cahul şi Bălţi, iar Republica Moldova şi-a deschis un consulat general la Iaşi. Am sprijinit energic demersurile autorităţilor de la Chişinău pentru o perspectivă europeană, iar această încredere a fost confirmată de rezultatele foarte bune pe care le-au obţinut pe linia integrării europene, progrese care au stat la baza victoriei obţinute în alegerile din toamna anului trecut şi a deciziei de menţinere a alianţei proeuropene.
Ne vom continua politica de solidaritate şi sprijin şi în 2011. Vom insista, ca şi până acum, pe includerea Republicii Moldova în grupul ţărilor balcanice în cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană. Dimensiunile sale reduse, poziţia geografică şi angajamentul actualei conduceri de la Chişinău sunt argumente solide în acest sens. Republica Moldova, prin tradiţie şi identitate, îşi are locul în familia europeană, iar oferirea unei perspective clare de integrare îi va consolida eforturile de democratizare şi va contribui la stabilizarea sa durabilă politică şi economică, devenind un partener credibil al Uniunii Europene.
Pentru ţările din Balcanii de Vest mesajul nostru rămâne acelaşi: continuarea reformelor şi vor avea în România un avocat statornic al integrării în Uniunea Europeană şi în structurile euroatlantice. Respectarea drepturilor omului, ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, reprezintă criterii importante în acest sens. Progresele înregistrate în anul 2010, cum ar fi obţinerea statutului de stat candidat de către Muntenegru, sunt semnale încurajatoare. În acelaşi spirit, ne vom continua acţiunile pentru consolidarea relaţiilor cu Turcia.
Vom continua să cooperăm cu Ucraina în baza principiului bunei vecinătăţi, cu sprijinirea eforturilor sale în drumul către Europa. Edificarea unui stat ucrainean democratic, prosper, care respectă principiile statului de drept, este un interes vital al României.
În ce priveşte Federaţia Rusă, ne vom orienta eforturile spre o cooperare pragmatică, cu accent pe investiţii economice şi schimburi comerciale. Relaţia politică trebuie să se bazeze pe respectul reciproc şi pe luarea în considerare a intereselor ambelor ţări.
România va deţine preşedinţia Organizaţiei Cooperării Economice la Marea Neagră în prima jumătate a anului 2011. Vom pune accent pe eficienţa şi relevanţa organizaţiei, pe capacitatea de implementare a proiectelor concrete, pe cooperarea economică şi pe valorificarea statutului de observator al Uniunii Europene. 2011 trebuie să fie anul revitalizării Sinergiei Mării Negre prin implicarea Serviciului European de Acţiune Externă în problematica regiunii, inclusiv în implementarea proiectelor Sinergiei.
Acordăm o importanţă deosebită dezvoltării societăţii civile în statele zonei Mării Negre şi reamintim angajamentul României în acest domeniu, prin organizarea anuală a Forumului ONG-urilor la Marea Neagră.
Doamnelor şi domnilor şefi de misiune,
Statele Unite ale Americii rămân partenerul nostru strategic şi principalul aliat în domeniul securităţii. În prezent, cooperarea pe această linie are ca prim vector proiectul scutului antirachetă, a cărui oportunitate a fost confirmată inclusiv la recentul summit NATO de la Lisabona. Dorinţa noastră este de a finaliza în acest an negocierile bilaterale. Cooperarea politică strânsă şi o relaţie economică solidă, concretizată în schimburi economice intense şi un volum sporit al investiţiilor americane în România, sunt alte obiective prioritare în relaţia noastră cu Statele Unite ale Americii. De asemenea, vom acţiona pentru întărirea cooperării UE-SUA, în cadrul căreia un rol important este jucat de Consiliul Economic Transatlantic.
Noul concept strategic adoptat de Alianţa Nord-Atlantică la summit-ul din noiembrie 2010 a confirmat corectitudinea viziunii noastre asupra securităţii, orientând Alianţa spre contracararea noilor tipuri de ameninţări: rachetele balistice, insecuritatea energetică, atacurile informaţionale. În 2011 ne vom aduce contribuţia la implementarea deciziilor adoptate la Lisabona, inclusiv la consolidarea internă a NATO în baza reformei promovate de actualul secretar general. Vom continua să participăm semnificativ la operaţiunile aliate şi la consolidarea acţiunii politice a NATO prin intermediul parteneriatelor, în primul rând cel cu Uniunea Europeană şi Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic. Şi Federaţia Rusă poate fi un partener important în asigurarea securităţii regionale.
Summit-ul de la Lisabona a consemnat intrarea operaţiunii NATO/ISAF într-o nouă fază – procesul de tranziţie – care presupune transferul responsabilităţilor în domeniul securităţii către forţele afgane. România va continua să-şi îndeplinească angajamentele asumate, concentrându-şi atenţia atât asupra valorificării experienţei dobândite în dezvoltarea capacităţilor civile şi în reconstrucţia post-conflict, cât şi în instruirea forţelor afgane de securitate locale.
România va rămâne un contributor important la misiunile din cadrul Politicii de Securitate şi Apărare Comună a Uniunii Europene. Această politică nu poate avea succes fără o consolidare a acţiunii externe a Uniunii Europene, în special prin implicarea în soluţionarea problemelor din vecinătate.
Vom colabora îndeaproape cu preşedinţia lituaniană a OSCE pentru a debloca situaţia creată la summit-ul de la Astana. Soluţia stă în constructivitate, identificarea şi promovarea intereselor comune şi în respectarea valorilor şi principiilor de bază ale OSCE. Soluţionarea conflictului din Transnistria constituie o prioritate politică pentru România, sens în care susţinem reactivarea fără precondiţii a negocierilor oficiale în formatul consacrat 5+2, cu obiectivul adoptării unei soluţii durabile, cu respectarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova şi a normelor şi angajamentelor internaţionale.
Excelenţele Voastre,
În timp ce spaţiul euroatlantic încă se confruntă cu cea mai dură criză economică din ultimele decade, suntem martorii unui avânt economic fără precedent pe alte continente, în special în regiunea Asia-Pacific. China, Japonia sau India au uimit lumea prin performanţele lor economice şi tehnologice, iar România nu poate rămâne indiferentă la aceste evoluţii.
Pilonii acţiunii României în Asia vor rămâne relaţiile parteneriale cu China, Japonia şi India şi parteneriatul strategic cu Republica Coreea, cu obiectivul consolidării relaţiilor politice şi amplificării cooperării economice. De asemenea, vom continua să participăm activ la dialogul instituţional UE-ASEAN şi să contribuim la adoptarea poziţiilor europene asupra unor dosare importante ale continentului, cum a fost cel legat de situaţia din Myanmar, programul nuclear nord-coreean sau dosarul iranian, în care susţinem fără rezerve aplicarea rezoluţiilor în materie ale Consiliului de Securitate.
O evoluţie îmbucurătoare în 2010 a fost continuarea diversificării şi dezvoltării relaţiilor noastre cu statele din Orientul Mijlociu, atât cu Israelul, partenerul nostru apropiat, cât şi cu statele arabe parteneri ai noştri tradiţionali. Vom urma aceeaşi linie şi în 2011, concentrându-ne pe cooperarea economică, energetică şi comercială. Suntem interesaţi atât de accesarea resurselor naturale din această regiune, cât şi de promovarea şi implementarea unor proiecte economice majore. O oportunitate în acest sens va fi forumul economic România-Statele Golfului, programat pentru luna martie. Suntem preocupaţi, în cel mai înalt grad, de securitatea acestei regiuni, datorită atât implicaţiilor la nivel global, cât şi a prezenţei relativ numeroase a cetăţenilor români. Din acest motiv, vom continua să sprijinim eforturile de rezolvare a dosarelor sensibile ale zonei, în special procesul de pace din Orientul Mijlociu.
Vom dezvolta în continuare relaţii reciproc avantajoase şi cu ţările africane şi cu cele din America Latină.
Excelenţele Voastre,
Lumea este afectată de o serie de probleme grave, cu implicaţii asupra comunităţii internaţionale în ansamblul său, pentru a căror soluţionare este nevoie de efortul conjugat al tuturor statelor. Schimbările climatice, migraţia, reconstrucţia post-conflict, încălcarea drepturilor omului, sărăcia sau catastrofele umanitare necesită acţiunea solidară a întregii comunităţi internaţionale, iar cadrul cel mai potrivit în acest sens este Organizaţia Naţiunilor Unite. În 2011, România va candida pentru un loc în cadrul Consiliului Drepturilor Omului. Va continua să susţină reforma Consiliului de Securitate, în sensul creşterii reprezentativităţii, transparenţei şi eficienţei sale, inclusiv prin alocarea unui loc adiţional de membru nepermanent grupului est-european.
Doamnelor şi domnilor şefi de misiuni,
Închei printr-un recurs la drept. Buna funcţionare a comunităţii internaţionale se bazează pe un set de reguli şi regulamente internaţionale care ordonează relaţiile dintre state. România nu a pregetat niciodată să recurgă la drept pentru clarificarea unei situaţii în care a fost implicată. Suntem profund ataşaţi de dreptul internaţional şi ne întemeiem toate acţiunile de politică externă pe principiile sale fundamentale, fie că vorbim de cooperarea internaţională sau de îndeplinirea cu bună credinţă a obligaţiilor asumate. Progresul, colaborarea reciproc avantajoasă nu pot avea loc în afara cadrului instituit de dreptul internaţional. În spatele oricărei crize, la originea oricăror tensiuni interstatale stă un act de încălcare a normelor dreptului internaţional. Profit de această ocazie pentru a face un apel în sprijinul respectării obligaţiilor asumate prin diversele instrumente juridice – tratate, acorduri, statute etc.- şi, în general, a normelor dreptului internaţional.
La final, permiteţi-mi să vă adresez cele mai bune urări pentru Noul An, dumneavoastră şi familiilor dumneavoastră, împliniri în plan personal, sănătate şi fericire. Vă doresc mult succes în activitatea pe care o desfăşuraţi, în beneficiul atât al ţărilor pe care cu cinste le reprezentaţi, cât şi al României.
Vă mulţumesc.”
Departamentul Comunicare Publica
Foto: Bogdan Maran / Mediafax
Vezi Video aici: Traian Basescu declara 2011 – Anul Romanilor. Obiectivele de politica externa ale Romaniei. VIDEO
