Centrul European de Studii Covasna – Harghita

Revista presei maghiare

Autonomie în Tibet şi pe Pământul Secuiesc

Europarlamentarul Sogor Csaba (din Romania – nn) a susţinut – la invitaţia Scolii Superioare Fabian Erno din Covasna – o expunere însoţită de proiecţii sub titlul “Autonomie în Tibet şi pe Pământul Secuiesc”. Tema expunerii a fost axată pe întâlnirea pe care a avut-o europarlamentarul cu dalai-lama, fiind prezentate date interesante despre viaţa locuitorilor din Tibet care trăiesc în emigraţie.

Sogor Csaba a primit invitaţie din partea dalai-lama în urma activităţii perseverente desfăşurate de europarlamentar în cadrul echipei de lucru Intergroup din Tibet din cadrul Parlamentului European. Întâlnirea a avut loc în 2 septembrie, în regiunea Kannada din India, cu ocazia aniversării a 50 de ani de la înfiinţarea parlamentului şi guvernului tibetane care funcţionează în emigraţie. La festivitatea au participat aproximativ 25.000 de persoane, reprezentantul maghiar având ocazia să i se adreseze personal publicului.

Sogor Csaba a luat masa alături de Dalai-Lama. Dalai-Lama este un om simplu, timid, spontan – a subliniat politicianul.

Locuitorii din Tibet care trăiesc în emigraţie nu au nici o idee referitoare la îndeplinirea independenţei lor, la fel cum maghiarii din Transilvania nu au cunoştinţă despre ziua în care autonomia se va înfăptui – a făcut o comparaţie politicianul între Tibet şi Transilvania. Cu toate acestea, locuitorii din Tibet se pregătesc serios pentru momentul respectiv, dispun de un guvern şi un parlament care funcţionează eficient, precum şi de un sistem cooperatist. Deşi, în prezent, totul e în ordine, se poate întâmpla ca în cazul în care se va câştiga independenţa, cei din Tibet să se manifeste unii faţă de alţii în modul secuiesc, să fie generate lupte interne – a opinat Sogor Csaba.

Referitor la pregătirea la autonomie a maghiarimii din România, Sogor Csaba a menţionat că rezultatele obţinute nu sunt excepţionale, însă există anumite progrese. Divergenţele de opinii, disensiunile trebuie excluse din lupta dusă pentru autodeterminare, e nevoie de o poziţie comună – a subliniat politicianul.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr.6139 din 16.11.2010, autor Bokor Gabor

Ce anume a dus la fărâmiţarea Ungariei?

La Muzeul Naţional Secuiesc a avut loc prezentarea unei lucrări importante şi indispensabile. Cartea lui Koszta Istvan, intitulată Miza nu a fost numai Transilvania împrospătează şi îmbogăţeşte cunoştinţele legate de Trianon şi ne face să ne gândim la ideea dacă Trianon a fost de fapt un punct de pornire sau o consecinţă – a declarat ziaristul pensionar Borbely Laszlo.

Ampla prefaţă redactată de Raffay Erno oferă date utile şi explicaţii referitoare la împrejurările care au dus la Trianon. Materialul de bază al cărţii constă în scrisorile notiţele şi notele de jurnal ale lui Alexandru Vaida Voevod, materiale din care reiese faptul că Alexandru Vaida a adoptat pe parcursul vieţii sale o atitudine antimaghiară consecventă. El este unul din groparii Transilvaniei maghiare, însă în viziunea românilor el este un adevărat patriot. Autorul cărţii prezintă personalitatea acestuia. Atitudinea sa antimaghiară poate fi considerată ca fiind o moştenire de familie, ţinând cont de faptul că bunicul lui din partea mamei a fost vehement împotriva uniunii Transilvaniei cu Ungaria în anul 1848.

Istoricul Raffay Erno atrage atenţia în prefaţa cărţii asupra faptului că din scrierile lui Vaida se poate observa starea spirituală şi morală a elitei politice româneşti şi maghiare.

In prefaţa cărţii, Raffay îl citează pe Foldes Bela care declară: conducătorii de stat care s-au adunat la Paris nu au ştiut despre Ungaria nici măcar atât cât ar trebui să ştie şcolarii. Au considerat Ungaria ca fiind o bucată de pământ în mijlocul Africii.

Apariţia acestei cărţi a fost primită cu interes atât de istoricii români cât şi de cei maghiari.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr.194 din 18.11.2010, autor Bedo Zoltan

Lupta pentru autonomie la Budapesta

Membrii ai Consiliului Naţional Secuiesc (aproximativ 300) vor pleca la Budapesta pentru a participa la şedinţa de mâine a consiliului ce se va desfăşura în Parlamentul Ungar. Reprezentanţa publică care luptă pentru autonomia teritorială a Pământului Secuiesc, urmăreşte atragerea atenţiei opiniei publice maghiare asupra obiectivelor urmărite, mizează pe sprijinul guvernului ungar şi speră că prezidiul UE din anul următor îi va apropia de autonomie. Izsak Balazs, preşedintele CNS, se pregăteşte cu mari speranţe în capitala ungară.

CNS a urmărit neîncetat edificarea comunităţilor locale, a consiliilor şi administraţiilor locale, însă, până în prezent, nu am avut ocazia să ne folosim de calea ce traversează ţara-mamă, deşi am fost conştienţi de faptul că fără sprijinul Ungariei cu greu vom putea obţine rezultate – a explicat Izsak Balazs. In aprecierea reprezentanţilor CNS, e foarte importantă atragerea atenţiei publice maghiare asupra cauzei autonomiei şi metoda cea mai potrivită ce poate fi aplicată în acest sens o reprezintă şedinţa CNS. E important ca obiectivele noastre să fie definite fără interpretări, nimeni să nu trăiască cu convingerea eronată că noi urmărim generarea unor tensiuni sau confruntaţii între cele două ţări – a spus liderul CNS.

In cadrul şedinţei de vineri (n.t. -19.11) a CNS, se vor lua decizii referitoare la mai multe proiecte de hotărâre, fiecare dintre acestea se leagă sub o oarecare formă de ţara-mamă. Unul din acestea, de exemplu, se referă la includerea cauzei autonomiei de pe Pământul Secuiesc în sistemul colaborării naţionale instaurat de guvernul Fidesz, fiind formulate revendicările secuimii faţă de politica naţională a cabinetului lui Orban Viktor.

Un alt proiect de hotărâre vorbeşte despre apărarea minorităţilor naţionale indigene din Europa şi a diversităţii culturale, scopul declarat al acestuia reprezentându-l următoarele: să se folosească de prezidiul UE din 2011 şi spaţiul de mişcare destul de restrâns al acestor şase luni să fie validată – a declarat Izsak Balazs. Sunt formulate anumite pretenţii, se urmăreşte înregistrarea unui progres de nivel european. Dacă o comunitate ca cea şi a secuimii e periclitată de asimilare, este vorba despre un fapt care contravine concepţiilor UE – opinează preşedintele CNS, amintind de o sarcină deloc nesemnificativă: promovarea Pământului Secuiesc în Ungaria şi în Europa.

Niciuna din şedinţele CNS convocate aici, în ţară, nu a mobilizat un număr atât de mare al participanţilor ca cea organizată la Budapesta. 297 de reprezentanţi ai comunităţilor locale vor fi prezenţi la şedinţa de la Parlamentul Ungar.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr.6141 din 18.11.2010, autor Farkas Reka

Câteva gânduri despre autonomie

Vorbim mult despre autonomie şi subsidiaritate, adică despre ideea ca puterea decizională în problemele societăţii să fie însăşi societatea, prin intermediul organismelor reprezentative, alese. Avem nevoie, solicităm chiar autonomia, aşa, la mod general. Câteodată vorbim dacă există sau nu o bază economică pentru realizarea autonomiei teritoriale a Pământului Secuiesc, însă nu prea discutăm dacă avem nevoie realmente de toate acele lucruri care ţin de autonomie. Si nu mă refer doar la folosirea limbii materne. Pentru mine, autonomia înseamnă ca societatea însăşi să fie cea care decide soarta instituţiilor publice cum ar fi spitalele, unităţile de învăţământ, poliţia, instituţiile de cultură, pompieri, arhive. Iar investiţiile şi dezvoltările pe care va dori societatea să le facă în aceste domenii de activităţi sunt şi ele decizii ale organismelor reprezentative ale acestei comunităţi. Asta este părerea mea. Insă cel care consideră că despre problemele spitalului ar trebui luate decizii la ministerul sănătăţii din Bucureşti, că despre problemele poliţiei locale ar trebui să se decidă la ministerul de Interne, iar ministerul Culturii ar trebui să ia decizii referitoare la instituţiile noastre de cultură, acela, practic, nici nu doreşte să fie autonomie. Desigur, ştiu şi eu că ar fi posibil să existe anumite probleme cu acele persoane care ar primi însărcinare din partea comunităţii să le reprezinte interesele. Si atunci, aceste persoane vor trebui să fie demise din funcţiile lor, deoarece, şi acest lucru este parte a autonomiei. Un primar se află în scaunul său datorită alegătorilor şi, tot ei sunt şi cei care au posibilitatea să îl destituie prin respectarea anumitor prevederi legale. Ca atare, dacă dorim într-adevăr autonomia, nu vom putea spune că acest consiliu sau acest primar nu este capabil să ia decizii corecte.

Sursa: publicaţia săptămânală Erdovidek, nr.46 din 19-25.11.2010, autor Marton Arpad

Minighid al procedurii de naturalizare

La consulatele generale şi consulatele Republicii Ungare din România a fost demarat, în 8 noiembrie, procesul de înscriere, şi pe parcurs de aproximativ 10 zile, la Miercurea Ciuc şi Cluj, peste 6.000 de persoane şi-au semnalat intenţia privind solicitarea cetăţeniei ungare prin procedura simplificată de naturalizare, ce va demara pe 3 ianuarie 2011.

Cererile privind acordarea cetăţeniei ungare pot fi depuse şi la oficiile stării civile din Ungaria, la direcţiile regionale ale Oficiului Ungar de Imigrări şi Cetăţenie, respectiv la reprezentanţele ungare de externe.

Decizia privind cererea înaintată va fi adoptată de preşedintele ţării pe baza propunerii ministrului justiţiei şi al administraţiei. Ministrul îi prezintă propunerea preşedintelui ţării în termen de 3 luni de la înregistrarea cererii la Oficiul de Imigrări şi Cetăţenie.

Solicitantul va primi un răspuns în termen de 4-5 uni de la data depunerii actelor.

In funcţie de opţiunea persoanei căreia i s-a aprobat cererea, se va depune jurământ în prezenţa unui primar ungar sau a conducătorului unei reprezentanţe ungare.

Normele juridice aflate în vigoare exclud validitatea colectivă a cetăţeniei ungare şi a legitimaţiilor de maghiar, însă guvernul ungar are în vedere efectuarea unor modificări ale legii în interesul faptului ca persoanele care nu se stabilesc în Ungaria, nu-şi întemeiază un domiciliu în Ungaria, să fie îndreptăţite la legitimaţiile de maghiar şi să beneficieze de facilităţile oferite de acestea. Probabil, pe parcursul lunii decembrie, se va adopta o decizie în acest sens de către Parlamentul Ungar.

Obţinerea cetăţeniei ungare nu înseamnă obţinerea automată a paşaportului ungar. Principala condiţie a solicitării paşaportului ungar o reprezintă cetăţenia ungară .

De cărţi de identitate ungare pot dispune doar cei care au domiciliu în Ungaria. Diferă de la ţară la ţară avantajele de care se pot folosi maghiarii care au obţinut cetăţenia ungară.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr.6142 din 19.11.2010, autor Csinta Samu

Consiliul Naţional Secuiesc în Parlament/ Autonomia mai presus de orice

Cei 270 de delegaţi prezenţi la şedinţa Consiliului Naţional Secuiesc, organizată în clădirea Parlamentului din Budapesta, şi-au reînnoit jurământul depus în anul 2003 şi s-au obligat faţă de susţinerea înfăptuirii autodeterminării. Cu această ocazie, guvernului ungar i s-a solicitat să sprijine cu toate mijloacele de care dispune aspiraţia autonomistă a Pământului Secuiesc şi să acorde o atenţie aparte menţinerii relaţiilor cu secuii. Delegaţii au solicitat ca în perioada în care Ungaria va ocupa preşedinţia Uniunii Europene, să se acorde o atenţie sporită ocrotirii comunităţilor naţionale etnice şi lingvistice băştinaşe din cadrul statelor membre ale Uniunii Europene. Cu această ocazie s-a adoptat o hotărâre referitoare la continuitatea istorică a Consiliului Naţional Secuiesc, respectiv între organizaţia omonimă fondată la Budapesta în data de 19 noiembrie 1918 şi cea înfiinţată prin voinţa comunităţilor şi oraşelor secuieşti la data de 26 octombrie 2003.

In jurul orei prânzului apar o serie de persoane cunoscute, mulţi dintre aceştia reprezentând Trei Scaune. Profesori, preoţi, gospodari, angajaţi, tineri, pensionari, personalităţi ale vieţii publice, toţi cei care au avut un rol, în ultimii ani, în lupta pentru autonomie. Soseşte şi preşedintele parlamentului, Kover Laszlo, care este primit cu aplauze. El se aşează între preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, Izsak Balazs şi Szasz Jeno, preşedintele Partidului Civic Ungar. Cei aproximativ 300 de delegaţi şi corul de copii intonează imnul ungar şi cel secuiesc. In sala-cupola, în faţa – Sfintei Coroane, delegaţii îşi formulează angajamentul faţă de necesitatea luptei pentru autonomie: ……îmi asum voinţa exprimată faţă de susţinerea autonomiei Pământului Secuiesc, o voi reprezenta şi o voi transmite mai departe. Aşa să mă ajute Dumnezeu! In sala – Gobelin, Kover Laszlo şi Izsak Balazs fac declaraţii presei.

Reprezentanţii bisericilor istorice maghiare rostesc rugăciuni în sala de şedinţe. Conducătorul ordinului călugăresc de la Sumuleu Ciuc, preotul Arthur, protopopul unitarian Nagy Laszlo şi directorul general al eparhiei reformate din Transilvania, Otvos Jozsef, au accentuat importanţa credinţei în Dumnezeu.

Izsak Balazs a făcut cunoscute succesele obţinute în perioada care a trecut după înfiinţarea în anul 2003 a Consiliului Naţional Secuiesc: In cadrul vieţii publice se poate vorbi deschis despre cerinţa privind autodeterminarea transilvăneană. In cadrul referendumului intern, 210.000 de oameni şi-au putut exprima voinţa faţă de înfăptuirea autonomiei teritoriale a Pământului Secuiesc. El a evidenţiat că nu au dreptate cei care afirmă că cerinţa legată de autonomie nu mai este de actualitate. Este evident faptul că secuii doresc ca noi să acţionăm în interesul acesteia – a declarat Izsak. El a mai adăugat: statul român nu ar trebui să manifeste temeri în privinţa acordării autonomiei, deoarece aceasta nu este o sursă generatoare de tensiuni, ci o sursă a reconcilierii.

Preşedintele Parlamentului, Kover Laszlo a fost de acord cu cele spuse de Izsak Balazs şi anume faptul că începând cu această zi, Parlamentul (n.t.: Orszaghaza – Casa Tării) ar trebui să se numească Casa Naţiunii (n.t.: Nemzethaza). El a numit legea referitoare la solidaritatea naţională ca fiind începutul procesului unificării naţionale paşnice. In ceea ce priveşte maghiarii şi secuii din Transilvania, aceştia nu doresc nici mai mult şi nici mai puţin decât ceea ce li se cuvine europenilor, comunităţilor naţionale europene care trăiesc în minoritate numerică. Ei doresc să atingă acest obiectiv într-un cadru juridic internaţional, prin intermediul democraţiei, al instrumentelor reprezentanţei publice şi pe calea negocierilor politice paşnice. In privinţa acestei aspiraţii, se poate conta oricând pe sprijinul moral şi politic al Parlamentului ungar – a declarat el.

In opinia lui Cristoph Pan, profesor din Tirolul de Sus, Pământul Secuiesc ar trebui să beneficieze de un statut economic special şi să fructifice potenţialul economic cât se poate de eficient. După cum a declarat, România nu trebuie să se teamă de acordarea autonomiei, ţinând cont de faptul că exemplul Tirolului de Sud dovedeşte că interesele statului nu sunt ştirbite. Mai mult decât atât, contribuie la reconciliere. Szasz Jeno a declarat că PCM este partenerul cel mai fidel al CNS, care ştie nu numai să vorbească, ci să şi acţioneze. In ceea ce priveşte sarcinile de viitor, el a amintit de colegiile-diasporă, de asociaţiile care îi vor grupa pe producătorii de pe Pământul Secuiesc şi care vor avea un rol în privinţa valorificării produselor lor, o instituţie proprie de creditare care să vină în sprijinul amplificării puterii economice a comunităţii noastre, înfiinţarea unui serviciu secuiesc de caritate şi amplificarea vieţii sportive din ţară.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr.6143 din 20.11.2010, autor Hecser Laszlo

Parlamentul, Casa Naţiunii

Prezenţa în Parlamentul ungar a celor aproximativ 300 de delegaţi ai Consiliului Naţional Secuiesc – care au depus în faţa Sfintei Coroane jurământ pentru susţinerea autonomiei Pământului Secuiesc – are o însemnătate simbolică şi prin acest eveniment Parlamentul a devenit într-adevăr o Casă a Naţiunii, potrivit preşedintelui Parlamentului, Kover Laszlo. După Trianon, cea mai frumoasă clădire a parlamentului a devenit casa ţării ciuntite care a încercat şi în perioada interbelică să reprezinte -şi pe scena politică internaţională – interesele părţilor de naţiune rupte.

După război, însă, prin apariţia dictaturilor comuniste în zona Europei Răsăritene, sub pretextul neimplicării în problemele interne ale altor ţări, părţile de naţiune rupte au fost neglijate, acest proces politic fiind continuat şi de către guvernul condus de Medgyessy-Gyurcsany-Bajnai. In data de 5 decembrie 2004, cu ocazia zilei ruşinii maghiare, noi, maghiarii de peste hotare, am fost practic excluşi în totalitate din corpul naţiunii maghiare.

Prezenţa Consiliului Naţional Maghiar în Parlamentul ungar vine în ajutorul remedierii acestei traume istorice. Prezenţa acestuia indică de asemenea faptul că actualul guvern şi parlament ungar susţin programul autonomist al organismului de reprezentare a intereselor secuilor – şi angajându-se să îndeplinească rolul de ţară-mamă – şi îl vor susţine şi pe plan internaţional. Se speră că o bună ocazie în acest sens va fi faptul că Ungaria va prelua în scurt timp preşedinţia Uniunii Europene. Kover Laszlo, care ocupă şi funcţia de preşedinte al Casei Naţiunii, a evidenţiat şi includerea aspiraţiilor Consiliului Naţional Maghiar în politica naţională ungară.

In ceea ce priveşte înfăptuirea autonomiei teritoriale a Pământului Secuiesc, cei prezenţi consideră că în aceasta constă garanţia dăinuirii maghiare pe termen lung. Aceştia nu cer nici mai mult şi nici mai puţin decât ceea ce li se cuvine conaţionalilor europeni, în privinţa autonomiei.

Este important să evidenţiem această idee, deoarece în timp ce noi ne angajăm, simbolic, în casa naţiunii de la Budapesta, să susţinem înfăptuirea autonomiei, aici, acasă, în aceste zile, proiectele referitoare la reorganizarea administrativă ar putea deveni proiecte de fărâmiţare a Pământului Secuiesc. Încercări de acest gen se tot întreprind de 90 de ani încoace.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr.6143 din 20.11.2010, autor Sylvester Lajos

Autonomia Pământului Secuiesc reprezintă interesul tuturor maghiarilor

Delegaţii Pământului Secuiesc, plini de speranţe, au pornit spre Budapesta cu 12 autobuze. In urma trecerii graniţei printr-o procedură simplificată şi lipsită de tertipurile puterii, buna dispoziţie , ce a pus stăpânire pe noi pe parcursul drumului, a primit un nou elan. Condiţiile de cazare şi micul dejun bogat ce ni s-a oferit ziua următoare, i-a convins şi pe cei mai sceptici că într-adevăr am ajuns acasă. S-a confirmat faptul că Budapesta este nu numai capitala Ungariei, ci şi a tuturor maghiarilor.

A sosit momentul mult aşteptat, momentul în care noi, urmaşii soldaţilor care au apărat patria timp de o mie de ani, am pornit spre Piaţa Kossuth. Imaginea drapelului secuiesc, arborat pe frontispiciul Parlamentului Ungar, ne-a impresionat sufleteşte. Acesta a fost primul, dar nu şi ultimul moment înălţător al zilei de 19 noiembrie, ziua în care, după 92 de ani, Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) a avut ocazia de a-şi desfăşura şedinţa în clădirea Parlamentului Ungar.

Delegaţiile scăunale, întâmpinate la intrarea principală de fete îmbrăcate în port popular secuiesc , au aşteptat sosirea lui Kover Laszlo, preşedintele Parlamentului, pe treptele ce conduc spre Sala Cupolei . După intonarea imnurilor ungar şi secuiesc , în faţa Sfintei Coroane, cei prezenţi au rostit din nou jurămintele depuse în 2003.

In cadrul conferinţei de presă ce a urmat evenimentului, Kover Laszlo a dat un răspuns la întrebarea formulată de mulţi dinte noi, precum şi de el însuşi: de ce acum şi astăzi? In 19 noiembrie 1918, contele Bethlen Istvan a iniţiat înfiinţarea organizaţiei din Transilvania a CNS, a cărei şedinţe au fost convocate la sala senatului. In aprecierea preşedintelui Parlamentului, consiliul actual este un urmaş demn al celui de odinioară, motiv pentru care i se cuvine dreptul de a-şi organiza şedinţa în această locaţie.

Şansa acordată secuilor de a folosi sala de şedinţe a Parlamentului a fost apreciată de Izsak Balazs, preşedintele CNS, drept o dovadă a schimbării produse în politica naţională după alegerile din Ungaria.

Şedinţa extraordinară a Consiliului Naţional Secuiesc, convocată la Parlamentul Ungar, a început cu cuvântările şi rugăciunile rostite de reprezentanţii bisericilor istorice maghiare.

In urma prezentării temelor fixate pe ordinea de zi, Izsak Balazs a definit rolul înfiinţării consiliului, care constă în înfăptuirea Pământului Secuiesc autonom. In opinia acestuia, rezultatele referendumului iniţiat şi derulat de consiliu au confirmat aspiraţiile autonomiste ale secuilor, iar proiectul de lege lansat de CNS a deschis calea dialogului maghiaro-român care trebuie să preceadă înfăptuirea autonomiei. Izsak Balazs a subliniat faptul că – pe lângă susţinerea manifestată de autoguvernările maghiare din Transilvania – autonomia Pământului Secuiesc poate fi realizată doar cu sprijinul acordat de Ungaria.

Bine aţi venit în Parlamentul Ungar, care, începând de azi este nu numai Casa Tării, ci şi Casa Naţiunii – i-a salutat pe secui Kover Laszlo, preşedintele Parlamentului. Pe faţada Parlamentului Ungar flutură drapelul secuiesc. Acesta semnalează în mod festiv: au sosit fraţii noştri secui! Suntem solidari, în pofida evenimentelor petrecute, suntem împreună şi vom rămâne împreună. Visul, speranţa, rugăciunea generaţiilor maghiare de aproape 100 de ani se împlinesc în zilele noastre: procesul unificării paşnice a naţiunii a demarat.

Despre Consiliul Naţional Secuiesc, constituit în 1918, Kover Laszlo a constatat că acesta s-a înfiinţat sub semnul instinctului vital secuiesc sănătos şi a făcut tot ce era posibil în perioada istorică respectivă. Calea pe care aţi pornit nu e deloc una scurtă, însă, dacă veţi da dovadă de perseverenţă , veţi atinge scopul urmărit. Istoria îi condamnă la succes pe cei care sunt perseverenţi – i-a îndemnat pe cei prezenţi preşedintele Parlamentului.

După cuvântările rostite de preşedinţii scăunali, Izsak Balazs a prezentat proiectul de hotărâre de trei puncte, care revendică, printre altele, apărarea intensificată a comunităţilor naţionale indigene, a grupurilor etnice şi lingvistice, respectiv ocrotirea diversităţii culturale a Europei. Acestea au fost adoptate şi votate în unanimitate de către delegaţi. Şedinţa a fost urmată de o recepţie organizată de preşedintele Parlamentului.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr.196 din 22.11.2010, autor Bedo Zoltan

Hotărârile Consiliului Naţional Secuiesc

Hotărârea numărului 1 adoptată în unanimitate exprimă continuitatea între Consiliul Naţional Secuiesc, înfiinţat în 19 noiembrie 1918 la Budapesta, şi cel înfiinţat în 26 octombrie 2003, la Sfântu Gheorghe.

In hotărârea nr. 2, guvernului ungar şi instituţiilor statului ungar li se solicită să sprijine cu toate instrumentele de care dispun, în cadrul forumurilor internaţionale şi în relaţiile interstatale dintre Ungaria şi România, aspiraţiile autonomiste ale Pământului Secuiesc. De asemenea li se solicită să acorde o atenţie specială menţinerii relaţiilor cu Pământul Secuiesc. Ministerelor de externe ungar şi român li se solicită ca în tratatele dintre cele două ţări – referitoare la colaborare şi bună vecinătate – să fie incluse recomandările Consiliului Europei, referitoare la autonomie şi la regionalizare, iar în ceea ce priveşte autonomia Pământului Secuiesc, aceasta să fie nominalizată. Cu ocazia adoptării celui de-al doilea proiect de hotărâre, din cei 270 de delegaţi, trei persoane s-au abţinut.

In hotărârea nr. 3 adoptată în unanimitate, consiliul a numit ca fiind important ca în prima parte a anului 2011, cu ocazia preluării de către Ungaria a preşedinţiei Uniunii Europene şi în perioada următoare să se acorde o atenţie aparte ocrotirii comunităţilor lingvistice, naţionale şi etnice băştinaşe în statele membre ale Uniunii Europene şi menţinerii diversităţii culturale a Europei. I se cere ajutorul Ungariei pentru ca Uniunea Europeană să sprijine obţinerea reprezentanţei Pământului Secuiesc în comisia regiunilor ca şi regiune europeană istorică. Delegaţii s-au referit şi la faptul ca Uniunea Europeană să acorde o atenţie specială ocrotirii micilor popoare periclitate şi să elaboreze reglementările europene în acest sens. In această hotărâre se cere ca în cadrul manifestărilor de popularizare a Ungariei, Pământul Secuiesc să primească spaţiu şi posibilitatea pentru a se prezenta şi pentru a fi popularizat. Să se acorde o atenţie specială ocrotirii comunităţilor naţionale, etnice şi lingvistice băştinaşe în statele membre ale UE.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr.6145 din 23.11.2010

Şedinţa festivă a CNS la Parlamentul Ungar

În 19 noiembrie, la Budapesta, în clădirea Parlamentului Ungar a avut loc şedinţa ordinară a Consiliului Naţional Secuiesc (CNS).

Kover Laszlo, preşedintele Parlamentului, a subliniat: a demarat procesul unificării paşnice a naţiunii. Cu un secol în urmă, miza în ceea ce priveşte pe români şi maghiari a reprezentat-o locurile prin care trec graniţele dintre patrie şi pământul natal, separate de bariere. In momentul de faţă, întrebarea este dacă vor fi sau nu viabile pământul natal eliberat de graniţele fizice şi forţa de susţinere a acestuia. Preşedintele Parlamentului a accentuat: cadrul unificării paşnice a naţiunii o reprezintă integrarea internaţională realizată de Uniunea Europeană, baza şi mijloacele acesteia fiind integrarea naţională. Kover Laszlo a precizat că autonomia teritorială care cuprinde inclusiv autodeterminarea culturală şi cea teritorială este o realitate prezentă în mai multe ţări din Europa. Potrivit preşedintelui Parlamentului, Consiliul Naţional Secuiesc nu doreşte să le asigure nici mai mult şi nici mai puţin maghiarimii şi secuilor din Transilvania decât cele ce li se cuvin comunităţilor naţionale europene care trăiesc în minoritate. Reprezentanţii CNS au încercat mereu ca acest scop să fie atins pe căi paşnice, în cadrul stabilit de dreptul internaţional, prin mijloacele democraţiei directe şi ale reprezentanţei publice. In această stăruinţă a lor, cei din cadrul CNS pot conta mereu pe susţinerea morală şi politică a Parlamentului Ungar – a menţionat Kover Laszlo.

Izsak Balazs, preşedintele CNS, a precizat că proiectul de lege adoptat de ei deja de două ori şi înaintat parlamentului român cu două diferite ocazii, prezintă clar acele instituţii care ar putea fi instituţiile libertăţii din prezent a secuimii: consiliul autoguvernamental ar fi parlamentul regional, iar comisia autoguvernamentală ar reprezenta guvernul regional, cu mijloacele bine delimitate şi o funcţionare clar definită.

In privinţa maghiarimii din secolul al XXI-lea, ocrotirea valorilor aplicată de secui reprezintă o menire, iar curajul lor constituie o misiune – se arată în scrisoarea adresată participanţilor şedinţei CNS de preşedintele Schmitt Pal.

Szasz Jeno, preşedintele Partidului Civic Maghiar a argumentat pe lângă extinderea dreptului de alegător şi a posibilităţii de alegere.

Sursa: publicaţia săptămânală Szekely Ujsag, nr.47 din 25.11-01.12.2010

Perioada  15.11 – 30.11.2010

Sf. Gheorghe

20.12.2010

Biroul de presă al Centrului European de Studii Covasna – Harghita