În revista electronică De ce News a apărut, în 21 decembrie 2010, o referire la afirmaţia d-nei europarlamentar Corina Creţu privind petiţia adresată de Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere (A.C.M.R.R.) din Serviciul Român de Informaţii (S.R.I.) Parlamentului European, prin care contestă hotărârea Guvernului României de reducere a pensiilor militarilor. Conform afirmaţiei, făcută în aceeaşi ştire din De ce News, făcută de către d-l europarlamentar Victor Boştinaru – membru social-democrat în Comisia de Petiţii a PE –, „Petiţia A.C.M.R.R. din S.R.I. se află încă în discuţia Comisiei, a primit aviz favorabil şi urmează să fie introdusă pe lista de dezbatere şi are şanse de reuşită pentru că aduce în discuţie încălcarea prea multor prevederi legale“.

Ulterior, în 27 decembrie 2010, în ziarul on line Cotidianul, precum şi pe alte site-uri a apărut o dezminţire dată de d-l colonel (r.) Filip Teodorescu, preşedintele A.C.M.R.R., cum că A.C.M.R.R. nu a făcut respectiva petiţie, deoarece „a întreprins demersuri cu privire la recalcularea pensiilor militare la instituţiile de stat române cu competenţă în domeniu, inclusiv la Administraţia Prezidenţială“. Şi, deci, aşteaptă rezoluţia acestora. Adică aşteaptă ca „instituţiile de stat române“ să se dezică de măsura respectivă. Ceea ce este sigur că nu se va întâmpla, dat fiind modul de acţiune al guvernului Boc!

Dacă punem alături cele două ştiri de presă şi formăm un nou personaj, să-l numim „Presa contradictorie“ – în căutare de cititori, precum în piesa lui Luigi Pirandello, „Şase personaje în căutarea unui autor“ –, am putea spune că suntem în situaţia numită Paradoxul lui Epimenide, mai cunoscut sub numele de Paradoxul mincinosului.

Ca atare, ne putem întreba: „Cine minte şi cine spune adevărul?!“ Am făcut rezerva „am putea spune că suntem în situaţia numită…“, deoarece paradoxul situaţiei – un element din chinuitoarea Epocă a Tranziţiei – face posibil ca ambele ştiri de presă să fie, totuşi, adevărate. Deci nici una dintre ele, luată separat, să nu-i dezinformeze pe cititori şi, implicit, pe rezerviştii din S.R.I., precum şi pe ceilalţi, aflaţi în aceeaşi „căruţă a condamnaţilor“ la infamie de către Guvernul României, pentru că ar avea pensii „nesimţite“! Dar, luate împreună, sau, mai bine zis, alăturate în pagină – cum şi apar ele pe unele site-uri –, ele sunt de natură să provoace dubii şi, de aici, neîncrederea rezerviştilor în ambele comunicate, cu inducerea neîncrederii îndeosebi spre conducerea A.C.M.R.R. – căci mass media, luate global, sunt contradictorii prin natura lucrurilor, cum am văzut chiar în acest exemplu!

În mod cert, preşedintele A.C.M.R.R. spune adevărul: adevărul său, ca şef al Asociaţiei. Dar e posibil să mai existe şi un alt adevăr, complementar, dar contradictoriu: unele filiale ale A.C.M.R.R., văzând contextul dificil în care este nevoită conducerea A.C.M.R.R. să acţioneze – de unde şi ambiguitatea formulării comunicatului d-lui colonel (r.) Filip Teodorescu –, să fi înaintat petiţia în cauză, în numele întregii Asociaţii! Dar, mai are valoare juridică respectiva petiţie?!

Şi, apoi, apare, cu necesitate, întrebarea: chiar există pe agenda Comisiei de Petiţii a Parlamentului European petiţia comentată?! Ca atare, apelăm la europarlamentarii Corina Creţu şi Victor Boştinaru să ne comunice site-ul Comisiei de Petiţii a Parlamentului European, spre a vedea dacă pe agenda respectivă există înregistrarea petiţiei anunţate şi comentate chiar de domniile lor!

Colonel (r.) Vasile Zărnescu

31 decembrie 2010

P.S. Am trimis acest apel, în seara zilei de 31 decembrie 2010, d-nei Corina Creţu, pe adresa de e-mail cu care figurează pe blog-ul său personal, dar trimiterea a fost refuzată, adresa apărând ca fiind invalidă. D-lui europarlamentar Victor Boştinaru nici nu am avut unde să i-o trimit, fiindcă nu are o adresă de e-mail, şi nici o adresă de europarlamentar în România! Iar pe adresa din Bruxelles nu cred că e cazul, pe această criză de toate cele şi cu perspectiva diminuării iminente a pensiilor. Oricum, ambii europarlamentari trebuie să aibă o adresă funcţională prin care să corespondeze cu alegătorii lor şi, în genere, cu românii care vor să li se adreseze.

Menţionez că, între timp, am trimis acest Apel – pe întâi ianuarie a.c. – la ziare.com şi – în 3 ianuarie a.c. – la De ce News, dar nu l-au publicat.

5 ianuarie 2011